Povestea destinației Murfatlar continuă cu Murfatlar – milenii de vitivinicultură, un ansamblu de obiective şi atracții turistice emblematice pentru oraş şi întreaga zonă. Încă dinainte de a intra în oraş, ne putem odihni privirea peste Podgoria Murfatlar, unul dintre cele mai renumite şi mai vechi domenii vitivinicole din România, ce se întinde pe dealurile ce străjuiesc la est oraşul, pe o suprafață de circa 3000 de hectare. Istoria podgoriei începe din timpuri străvechi, valorificând solurile formate pe depozite sarmatice de calcar și expunerea favorabilă a coastelor line de deal. În Analele Academiei Române tom. XXXIV, Vasile Pârvan indică faptul că pe numeroase monumente laice şi religioase din zona Murfatlar apar personaje mitice încoronate cu lăstari şi struguri, cu trimitere la cultul lui Dionisos (Bacchus).
Sortimentul varietăților de viță de vie combină soiuri vechi românești cu cele introduse din Turcia asiatică și din Peninsula balcanică, înainte de marea invazie de filoxeră din anii 1880 care, în Dobrogea, s-a resimțit puternic după anul 1900. Ulterior, podgoria a crescut şi s-a dezvoltat atât în urma cercetărilor şi investițiilor, precum şi prin renumele asociat ulterior momentului în care Regele Carol al II-lea i-a conferit denumirea de “Via Regală” în anul 1939, ca recunoaştere a calității vinurilor.
Cum putem face cunoștință cu vinurile de Murfatlar? Vizitând Punctul Turistic Murfatlar, pitoresc așezat în cel mai înalt punct al podgoriei, departe de tumultul urban, trimițând turistul în timpuri fără nume, prin degustări de vinuri, experiențe culturale și gastronomice tradiționale (Murfatlar, acces din strada Viilor, tel. +40 722 165571, cu rezervare) sau Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar (Calea Bucureşti, nr. 2, tel: +40 241 234 305/+40 722 103 641), înființată în anul 1887 pe 4,8 ha considerate nucleu al actualului centru viticol Murfatlar. Stațiunea găzduiește evenimente de degustare ale vinurilor proprii, fiind necesară o rezervare în prealabil. Crama “Domeniul Vlădoi” (Strada Murfatlar, 14B, sat Siminoc, tel: +40 766 539 071/ +40 722 578 768) este situată în satul Siminoc, la o distanță de aproximativ 5 kilometri de centrul oraşului Murfatlar. În cadrul Cramei „Domeniul Vlădoi” se pot face degustări de vinuri şi vizite ale cramei şi podgoriei, de asemenea, cu rezervare. Vinurile „Domeniul Vlădoi” sunt create atât din soiuri autohtone, cât și internaționale, pentru vinuri albe – Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Tămâioasă Românească, Fetească Regală, Riesling Italian, iar pentru vinuri roșii – Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Syrah. Ne întoarcem în oraş şi ne oprim la Complexul turistic Fântânița (Calea Dobrogei, Fântânîța-Murfatlar, tel: +40 722 165 571), situat la intrarea în Rezervația „Pădurea Fântânița Murfatlar”, care vă aşteaptă cu vinuri şi preparate locale, oferind şi condiții pentru cazarea oaspeților, în cazul în care decideți să mai petreceți timp în oraş, pentru a descoperi celelalte atracții inedite.
Dacă tot ne aflăm la intrarea în Rezervația „Pădurea Fântânița Murfatlar”, trebuie să ştiți că vă aşteaptă Murfatlar – natură sălbatică, o zonă vastă din apropierea oraşului, care vă invită la plimbare şi la explorarea naturii pure.
Amplasate pe Dealului Tibișir, la vest de orașul Murfatlar, se găsesc două rezervații suprapuse care protejează o pădure de înaltă valoare botanică si zoologică, Pădurea Fântânița Murfatlar (acces din Calea Dobrogei, intersecţia dintre DN 22C şi DN 3), arie protejată Natura 2000, cu o suprafață de 577.50 ha, şi arie naturală protejată de interes național. Numele de „Fântânița” vine de la unicul izvor cu apă potabilă din zona protejată. Custodele rezernației este RNP Romsilva – Direcţia Silvică Constanţa, prin Ocolul Silvic Murfatlar, iar intrarea este gratuită.
Pădurea acoperă o coastă relativ abruptă a dealului, calcaroasă, brăzdată de văi lungi, ce reprezintă partea cea mai interesantă a rezervaţiilor sub aspect ştiintific, prin floră şi faună, şi un platou de vârstă sarmațiană. Zona este străbătută de văi înguste și puțin adânci, iar la bază este limitată de o vale largă.
Rezervația adăpostește peste 500 de specii de plante, caracteristice zonei de sud a Dobrogei, predominând elementele pontice, dar şi balcanice, continentale, submediteraneene și eurasiatice. Speciile rare de animale prezente în rezervație includ mamifere – popândăul european (Spermophilus citellus), șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis) și dihorul pătat (Vormela peregusna), amfibieni și reptile – broasca țestoasă de uscat dobrogeană (Testudo graeca) și șarpele cu patru dungi (Elaphe quatuorlineata), precum și numeroase nevertebrate. Valoarea ştiintifică a rezervaţiei naturale constă şi în prezenţa unor specii rare de plante, endemice, precum Paeonia Tenuifolia - bujorul de stepă. Mai mult, în această rezervaţie au fost descrise plante noi pentru ştiinţă, din care majoritatea poartă în denumire componenta „Murfatlar”: Adonis vernalis var. murfatlariensis – rușcuța de la Murfatlar cu frunze fin divizate; Centaurea orientalis f. murfatlaria - centaurea galbenă; Stipa lessingiana f. murfatlarii - colilia ; Carduus murfatlarii - ciulinii violacei de la Murfatlar.
Pentru a vă continua traseul dedicat naturii sălbatice, un alt obiectiv foarte puțin cunoscut, situat în aproprierea DN 3, la o distanță de aproximativ 1,5 km sud de centrul localității și la 300 de metri sud de Ansamblul Rupestru Murfatlar, este Lacul de cretă. Lacul este extrem de accesibil, atât cu maşina, cât şi pe jos, şi unic în peisajul zonei. Acesta s-a format în cuva unei cariere de var şi cretă abandonată, având o apă limpede de culoare intensă albastru-turcoaz. Legenda locului spune ca apa lacului își schimbă culoarea după anotimp. Lacul de cretă este o atracție pentru cuplurile din zonă, care vin aici pentru fotografii de nuntă spectaculoase. Atenție, însă, lacul nu este amenajat turistic.
O altă dimensiune ce se lasă descoperită în oraşul Murfatlar este cea a multiculturalismului dobrogean, atât de vizibil aici datorită diversității patrimoniului construit, a tradițiilor şi obiceiurilor păstrate de generații şi readuse în prezent prin evenimente organizate periodic.
Cel mai reprezentativ monument istoric de interes național al oraşului este Complexul rupestru Murfatlar, situat la circa 1 km est de centrul oraşului Murfatlar, pe malul sudic al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Ansamblul arhitectural și pictural este un lăcaş de cult creştin din sec. X-XI, unic pe teritoriul României, reprezentând o serie de 6 bisericuțe, chilii, cripte și morminte, galerii labirintice și locuințe săpate în creta Dealului Tibişir. Suprafața totală a sitului este de aproximativ 3500 mp, iar complexul propriu-zis este dispus pe trei niveluri sau terase care corespund cu cele trei etape de dezvoltare a monumentului. Elementele sale de planimetrie, structură și formă trimit la bisericile rupestre capadociene.
Pereții bisericuțelor sunt decorați cu semne cruciforme și geometrice, cruci cu forme și dimensiuni diferite, imagini umane sau animaliere: scene liturgice – figuri umane stând în genunchi sau cu brațele ridicate (oranți), sfinți cu nimb și odăjdii, porumbei, cai şi călăreți, animale sălbatice, animale fantastice - „șerpi împletiți”, dragoni, sau simboluri precreștine cum ar fi pomul vieții, corabia sau labiritul. De asemenea, apar inscripții runice, nedescifrate, precum și inscripții cu caractere paleoslave sau grecești. Monumentul este protejat de o constructie din beton, accesul nefiind permis din cauza fragilității sitului, însă poate fi văzut de pe pe șoseaua Constanța – Ostrov - drumul național 3 (DN 3).
O imagine fidelă a ansamblului a fost realizată de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa împreună cu Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), în cadrul unei colaborări pentru reconstituirea prin replici 3D a patru bisericuţe din cele şase existente.
Tot pe Dealul Tibişir se află Mănăstirea „Sfântul Teotim”, un lăcaș de cult recent, ce datează din anul 2001. Mănăstirea își sărbătoreşte hramul pe data de 20 aprilie. Accesul se face din șoseaua Constanța – Ostrov - drumul național DN 3, pe un drum pietruit sau pe scări care parcurg faleza dealului.
La o distanță de aproximativ 9 kilometri în sudul oraşului de află Monumentul „Facăra Tineretului”, cunoscut şi ca Monumentul de la Straja, ridicat în anul 1988, de către tineretul comunist în apropierea fostului sat Straja, distrus pentru a face loc şantierului și canalului. Ansamblul reprezintă o statuie în formă de înger fără aripi şi este cel mai înalt monument de pe teritoriul României.
La întoarcerea în oraş, veți putea descoperi cele trei case monument istoric situate pe Intrarea Fântânița, la numelere 3, 9 şi 9A, construite la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, precum şi casa de pe Strada Fântâniței fără număr, ridicată la începutul sec. XX. Veți traversa apoi Canalul Dunăre-Marea Neagră, unul din cele mai lungi canale navigabile din lume. Imaginat din vremuri antice, abandonat, proiectat şi reproiectat de câteva ori în ultimii 2.000 de ani, Canalul Dunăre – Marea Neagră este cea mai impresionantă construcţie realizată până acum în România. Cu toate acestea, eforturile supraumane, resursele inimaginabile, sacrificiile umane și martiriile cu care s-a realizat acest proiect fac din Canalul Dunăre – Marea Neagră și una din cele mai controversate realizări ale regimului comunist. Pentru a ajunge in partea centrală a oraşului veți traversa canalul pe Podul Basarabi şi veți putea vizita Gara Feroviară Murfatlar, ce face parte din ansamblul primei linii de cale ferată construită în Dobrogea şi, în acelaşi timp, în întregul Imperiu Otoman – Dobrogea fiind la respectivul momentul sub dominație otomană. Construite de compania britanică „Danube and Black Sea Railway Kustendje Harbour Company Limited", calea ferată şi gara feroviară au fost ianugurate în anul 1860. Gara este şi astăzi funcțională. Ajungeți apoi in Centrul vechi al orașului Murfatlar, unde sunt concentrate administrația și instituțiile publice, casa de cultură și parcurile principale ale orașului. De asemenea, în centrul istoric al orașului se găsesc și alte clădiri de patrimoniu protejate, de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX: casa Stamatopoulos din 1899 (Strada Fântâniței), Conacul Kogălniceanu (Aleea Mărgăritarelor, nr. 16), unul dintre puţinele conace româneşti din epoca modernă păstrate în Dobrogea, aparținînd inițial (1885) familiei omului politic și scriitorului Mihail Kogălniceanu, în prezent în incinta lui funcționând o grădiniță care îl face nevizitabil, casa Omer Bechir Bey (Strada Matei Corvin, nr. 2), Biserica ”Nașterea Maicii Domnului” (Strada Matei Corvin, nr. 3), construită din piatră între anii 1903 şi 1906 cu prilejul sărbătorii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I al României, Geamia Murfatlar (Strada Credinței, nr. 1), precum și alte clădiri de patrimoniu cu valoare locală.
Lăcașuri de cult ridicate în perioada recentă: Biserica nouă „Sf. Împărați Constantin și Elena” Murfatlar, Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” în satul Siminoc, Biserica Penticostală „Maranata” Murfatlar, Biserica Creștină Baptistă „Betania” Murfatlar şi Geamia.
