ORAȘUL MURFATLAR

Oraşul Murfatlar, chiar dacă puțin recunoscut ca destinație turistică, este un obiectiv pe harta marilor descoperiri istorice sau a celor mai renumite zone viticole din România. Prima denumire sub care a fost cunoscută localitatea – Murfatlar, atestată în scris din anul 1855, este de origine otomană, aceasta fiind schimbată în Basarabi şi revenind la Murftlar în decursul ultimului secol şi jumătate. Vestigiile arheologice din zona oraşului atestă o locuire mult mai veche, cel mai cunoscut fiind Complexul rupestru monahal, format din biserici, chilii, galerii ramificate, morminte săpate în creta Dealului Tibișir, posibil cel mai important centru creștin timpuriu de pe teritoriul României. Deși nevizitabil, complexul rupestru poate deveni în mod indirect un element turistic de o valoare inestimabilă pentru turismul cultural și cel religios. Conviețuirea de secole a diverselor etnii în Dobrogea și în Murfatlar[ La recensământul populației din anul 2011, majoritatea populației s-a declarat română (84,3%), urmata de populație de tătari (5,5%) și de romi (2,49%). Sursă: www.recensamantromania.ro] a creat comunități reziliente și încărcate de legende, folclor și artă populară care constituie o atracție în sine în aceasta zonă.

Odată cu modernizarea regiunii, în special prin construirii primei căi ferate din Dobrogea[ Calea ferată Cernavodă – Constanța a fost prima cale ferată din Imperiul Otoman și a fost construită în perioada 1857 – 1860.] care să faciliteze comerțul și schimburile prin conectarea Dunării și Mării Negre, apoi a Podului „Carol I” la Cernavodă, dat în exploatare în 1895, Murfatlar s-a găsit pe ruta Cernavodă – Constanța, iar gara construită de compania britanică „Danube and Black Sea Railway Kustendje Harbour Company Limited” (DBSR) se află în funcțiune şi astăzi şi poate fi vizitată. Deceniile următoare au înregistrat evoluții importante, ducând la dezvoltarea străvechii provincii Dobrogea, iar printre orașele care s-au ridicat într-un interval scurt s-a numărat și Murfatlar. Canalul Dunăre-Marea Neagră, construit în perioada 1949-1953 și inaugurat în 1984, traversează orașul, Portul Murfatlar permite tranzitul de mărfuri vrac, iar o zonă liberă portuară facilitează activități industriale și comerciale legate de transportul naval pe canal.

În tot acest răstimp, dealurile de cretă golaşă ale Murfatlarului devin resursă pentru ceea ce va fi una dintre cele mai mari şi mai renumite podgorii din România, podgoria Murfatlar, învăluită în legende cu haiduci. Pădurea Fântânița Murfatlar este rezervație naturală din anul 1932 şi unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale oraşului Murfatlar.

După 1990, oraşul Murfatlar se dezvoltă organic, au loc atât investiții publice, cât şi private în infrastructura edilitară şi turistică, în vederea promovării imaginii oraşului şi a resurselor turistice interesante, unele chiar unice pe teritoriul României. Oraşul Murfatlar se găsește la aproximativ jumătatea distanţei nord-sud a Dobrogei, la o distanță de 18 km față de Constanța, și aprox. 200 km față de București.