Conacul Kogălniceanu

   In 1885 moşia Murfatlar intră în posesia familiei omnlui politic Mihail Kogălniceanu în urma achiziţiei imobilului, făcută de acesta de la un membru al unei prospere familii din Constanţa: Hagi Me(h)met Aralam bey.
Alte documente vorbesc despre cumpărarea casei de la turcul Cuciuk Murfat, în dorinţa de a o lăsa nepoatei de fiică, Lucia liteanu.

   La conac se stabileşte fiul omului politic, Vasile M Kogălniceanu care desfăşura de aici, activitatea de inspector domenial în Dobrogea, respectiv de administrator al Plasei Mangalia. El urmase cursurile Facultăţii de Ştiinţe Agricole de la Grignon (Franţa), după finalizarea cursurilor gimnaziale la Berlin. Interesat de lumea satului, Vasile M. Kogălniceanu a fost cunoscut pentru spiritul său analitic ascuţit, manifestat cu precădere în cercetarea
problemelor vieţii ţărănimii. A susţinut Reforma Agrară din 1923 şi împroprietărirea ţăranilor săraci.

  Imobilul a revenit pe rând moşierului Luca Oancea, lui Th. Miulescu, fiind ulterior naţionalizat, cu alocarea către Şcoala de agricultură şi apoi către IAS, timp în care a suferit serioase degradări. Nu demult, clădirea-conac a fost reabilitată pentru a deveni sediu de grădiniţă. Procesul de recondiţionare şi refuncţionalizare s-a desfăşurat în bune condiţiuni, fapt ce a favorizat şi conservarea mai multor obiecte şi decoraţii specifice imobilului. Clădirea are nişte corpuri adăugate de proprietarii ce au preluat-o în timp (pivniţă, magazie).

  In curtea/parc ce înconjoară clădirea, în afara unor copaci seculari din specii cunoscute locului se mai conservă postamentul troiţei ce a fost ridicată în 1943 în memoria eroilor de pe front.